Plec...

Îmi iau bagajele şi plec...
parcă plec...
dar nu mă mişc,
stau pe acelaşi loc.
Mă opresc...
parcă mă opresc
şi încep să caut prin bagaje:
aş lăsa aceste frunze...
se vor usca...
cum să le las?
să uit că şi ele cad o singură dată?
aş lăsa aceste petale de crin...
îşi vor pierde albul...
cum să le las?
să uit că iarna crinii nu înfloresc?
aş lăsa aceste aripi de fluturi...
se vor destrăma...
cum să le las?
să uit că poţi zbura doar dacă dai din aripi?
aş lăsa aceste pietre...
se vor măcina...
cum să le las?
să uit de filozofia tăcerii?
aş lăsa totul...
aş lua totul...
Mă las pe mine şi plec...